Glosar de termeni pentru diabetul zaharat – partea I

Screen Shot 2016-02-16 at 16.35.16

Când vine vorba de diabet, informarea și educația medicală sunt la fel de importante ca și respectarea unei diete sănătoase. Pentru a putea ține afecțiunea sub control trebuie să înțelegem cum funcționează, cum reacționează organismul în raport cu ea și ce recomandă medicina pentru a-i face față. Consultă lista noastră de termeni pentru a avea o imagine mai corectă asupra diabetului de tip 2.

  1. Acanthosis nigricans definește petele îngroșate și întunecate de culoare maro ce apar pe piele în zonele axilară, cervicală, inghinală sau pe gât. Ele sunt asociate cu obezitatea, cu hiperinsulinemia și cu rezistența la insulină.
  2. Acizi grași – desemnează atât blocurile de grăsime din organismul nostru, cât și grăsimea pe care o consumăm. În timpul digestiei, corpul ”sparge” grăsimile în molecule de acizi grași care să poată fi absorbiți în sânge și care se grupează câte trei formând trigliceridele. Rolul acizilor grași este unul foarte important: depozitează energia pentru a o elibera atunci cand sângele nu dispune de suficientă glucoză.
  3. Afecțiune cardiovasculară – afecțiune a inimii și a vaselor de sânge provocată de îngroșarea și întărirea arterelor. Principalele cauze sunt nivelul ridicat al glucozei în sânge, cantitățile mari de colesterol – care se depun pe pereții vaselor de sânge -, tensiunea arterială mare etc. Persoanele care suferă de diabet sunt mai predispuse la afecțiuni cardiovasculare.
  4. Antioxidanți – nutrienți cu  rol în protejarea organismului de moleculele periculoase numite ”radicali liberi”(prooxidanți). Aceștia sunt compuși activi din punct de vedere chimic și biochimic care circulă în sânge provocând și menținând stresul oxidativ. Printre sursele de antioxidanți se numără vitaminele C și E, mineralele (ca de exemplu, seleniul și manganul), luteina, coenzima Q10, melatonina, beta-carotenul, flavonoidele etc. Antioxidanții pot proteja corpul doar dacă sunt consumați împreună; niciun antioxidant nu poate proteja organismul de unul singur.
  5. Aspartam -îndulcitor artificial al zahărului; de aproximativ 200 de ori mai dulce decât acesta, are o valoare de 4 calorii/gram.
  6. Ateroscleroza afecțiunea vasculară caracterizată prin întărirea și îngustarea arterelor, care împiedică transportarea sângelui la organele importante. De multe ori se manifestă ca urmare a efectelor pe care diabetul le are asupra organismului: subțierea pereților arterelor datorită nivelului sporit de zahăr, acizi grași și trigliceride și formarea plăcilor ateromatoase (ce conțin colesterol, material lipidic și lipofage).
  7. Biguanidele – medicamente adresate diabetului de tip 2 care acționează pentru a împiedica ficatul să transforme aminoacizii și grăsimile în glucoză. De asemenea, scad rezistența la insulină și reduc cantitatea de zahăr absorbită de intestine. Nu se recomandă administrarea biguanidelor ca medicație unică și este necesară consultarea medicului.
  8. Celulele beta – sunt celulele pancreasului care au ca rol producerea, depozitarea și eliberarea hormonului insulină. Situate în insulele pancreatice Langerhans (portiuni de testul) sunt unele din cele 5 tipuri de celule care secretă hormoni direct în sânge. Nivelurile crescute de glicemie aferente diabetului de tip 2 cauzează ”uzura” acestor celule, deoarece rezistența corpului la insulină le impune acestora producerea unor cantități foarte mari.
  9. Cetoacidoză diabetică – situație critică în care poate ajunge organismul unei persoane bolnave de diabet atunci când celulele nu mai reușesc să îți procure cantitatea de energie necesară din cauza lipsei de insulină. În momentul acela, corpul începe să ardă grăsime pentru a obține energie. Realizează acest lucru cu ajutorul unor chimicale numite corpilor cetonici B care transformă grăsimea în energie, declanșând, într-un proces mai lent, cetoacidoza.
  10. Ciclamatul de sodiu îndulcitor artificial, de 30-50 de ori mai dulce decât zahărul alb; acest lucru îi oferă un potențial slab ca înlocuitor al acestuia și este folosit, de obicei, în combinație cu alți îndulcitori precum zaharina.
  11. Colesterol – în același timp un aliat și un dușman al organismului, este un tip de grăsime care se găsește în sânge, este produsă de către ficat și este indispensabilă dezvoltării și funcționării organelor; o cantitate prea mare de colesterol, însă, împiedică circulația normală a sângelui în organism. Principalele surse alimentare de colesterol sunt cele de proveniență animală (carnea, ouăle și lactatele), dar este foarte important să se facă distincția între cele două tipuri de colesterol – cel bun și cel rău.
  12. Diabet gestațional – situație prin care pot trece femeile care, deși nu au avut niciodată probleme de diabet, în timpul sarcinii cunosc niveluri ridicate ale zahărului în sânge, deoarece organismul nu produce o cantitate suficientă de insulină.
  13. Fibrele – reprezintă un tip de carbohidrați, asemena zahărului sau amidonului, diferențiindu-se de acestea prin faptul că, nefiind procesate de organism, nu trec în sânge sub formă de glucoză. În felul acesta, nu afectează în niciun fel nivelul glicemiei și contribuie la buna funcționare a sistemului digestiv. Problema legată de fibre este că, alimentele care le conțin precum fructele, legumele, cerealele și pastele, includ și alt tip de carbohidrați (zahăr, amidon etc.) care trebuie luați în considerare în alcătuirea planului alimentar.
  14. Fructoza – sau ”zahărul din fructe”, poate fi găsit atât în fructe, cât și în legume sau miere. Este folosită ca îndulcitor în anumite diete, este de două ori mai dulce ca zaharoza și poate conduce la creșterea nivelului glicemiei în aceeași măsură ca aceasta. De aceea, este recomandat consumul limitat în cazul persoanelor care suferă de diabet.
  15. HDL (high-density lipoprotein) – numit și ”colesterol bun” reprezintă un grup de lipoproteine cu densitate mare care contribuie la transportul ”colesterolului rău” în organism, conducându-l la ficat pentru a-l elimina sau reutiliza. HDL-ul actionează ca un mecanism de întreținere pentru pereții interiori ai vaselor de sânge pentru ca aceștia să nu se deteriorioreze, rămânând curați și sănătoși.
  16. Hiperglicemie – starea de sănătate caracterizată prin niveluri crescute ale nivelului de zahăr din sânge, apărută atunci când corpul nu produce suficientă insulină sau când nu o poate folosi în mod corespunzător. Simptomele aferente sunt: o proporție ridicată de sânge în urină, urinare frecventă, senzație de sete. Netratată, hiperglicemia poate conduce la cetoacidoză sau ”comă diabetică”.
  17. Hipoglicemia -valoarea sub medie a nivelului de zahăr din sânge, constituie simptomul unei afecțiuni. Având în vedere că glucoza este principală sursă de energie, atât organismul, cât și creierul au nevoie de resurse permanente de glucoză (în cazul creierului, alimentarea trebuie asigurată în mod constant pentru că acesta nu depozitează și nici nu produce glucoză). În cazul unei căderi de glicemie, organismul reacționează imediat prin foame bruscă, tremurat, amețeală, paloare a feței și transpirație.
  18. Indexul masei corporale metodă prin care se determină raportul dintre înălțime și greutate pentru a determina dacă o persoană are probleme de obezitate, exces de greutate, subponderabilitate sau dacă se încadrează în limitele normale.